RĂZBOI în Ucraina, ziua 777: Rusia acuză: SUA recrutează deținuți din Mexic și Columbia pentru a-i trimite pe front!

Războiul din Ucraina a ajuns miercuri, 10 aprilie 2024, în ziua cu numărul 777, iar GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină.

Serviciul de spionaj extern al Rusiei (SVR) a acuzat companiile militare private americane că ar recruta deţinuţi proveniţi din Mexic şi Columbia, care ispăşesc pedepse în închisori de pe teritoriul SUA, pentru a-i trimite să lupte în Ucraina.

Acuzațiile SVR

„Companiile militare private americane, sub conducerea Drug Enforcement Administration şi a FBI, au început să recruteze reprezentanţi ai cartelurilor drogurilor mexicane şi columbiene, care ispăşesc pedepse în închisorile americane, pentru a participa la conflictul ucrainean”, susţine SVR într-un comunicat.

Conform SVR, „SUA recurg la metode din ce în ce mai disperate în încercările lor de a schimba situaţia de pe frontul din Ucraina, încercând să întărească rândurile militarilor ucraineni demobilizaţi cu drojdie multinaţională cu tendinţă spre violenţa armată”.

„Bineînţeles, perspectiva unei noi injecţii de «soldaţi de pripas» aleşi dintre criminali în serie, toxicomani şi violatori este îngrijorătoare. Cu toate acestea, planurile SUA de a obţine un avantaj tactic pe câmpul de luptă sunt sortite eşecului”, transmite SVR.

Rușii susţin că „prima serie de astfel de asasini urmează să fie desfăşurată pe câmpul de luptă în vara acestui an” – „Banda criminală va fi formată din câteva sute de mexicani şi columbieni. Dacă vor accepta această «muncă», li se promite o amnistie totală, în speranţa că aceştia nu se vor mai întoarce niciodată din Ucraina”.

Spionajul rus mai arată că, „în cazul în care proiectul pilot va funcţiona, programul de recrutare de «măcelari» va continua şi se va extinde prin recurgerea la infractori din alte ţări cu situaţii penale grave. Negocierile cu baronii drogurilor sunt dificile”.

Ucraina are nevoie de mai mulți soldați

După eşecul contraofensivei din vară, Ucraina s-a confruntat cu mari dificultăţi în ceea ce priveşte completarea unităţilor cu noi soldaţi, probleme agravate de întârzierile în aprobarea unei noi legi a mobilizării, blocată de patru luni în Rada Supremă, notează EFE.

Preşedintele Volodimir Zelenski le-a cerut deputaţilor să lase deoparte „populismul” şi să aprobe noua lege a mobilizării, deși este una care riscă să producă panică în rândul oamenilor.

Germania își blindează armata

Coaliţia de guvernare din Germania a decis să plaseze comenzi în valoare de până la 7 miliarde de euro pentru două fregate şi sute de vehicule blindate de transport, scrie Bloomberg.

Germania va exercita o opţiune pentru a cumpăra alte două fregate F126, pentru aproximativ 3 miliarde de euro, ridicând numărul total la şase, potrivit unor persoane familiarizate cu aceste planuri.

De asemenea, Berlinul va încheia o comandă în valoare de până la 4 miliarde de euro pentru un număr de 900 de transportoare blindate Fuchs fabricate de Rheinmetall Landsysteme GmbH, care vor fi livrate începând cu 2025.

Contractantul principal pentru proiectul fregatelor este o unitate a Damen Schelde Naval Shipbuilding BV din Olanda, iar partenerii săi sunt Thales SA, din Franţa şi Blohm+Voss, din Germania.

Achiziţiile de mare anvergură, care vor avea nevoie de aprobarea legislatorilor din Camera Inferioară a Parlamentului, fac parte din eforturile Germaniei de a moderniza Bundeswehr.

Compania Burisma apare în ancheta atentatului de la Moscova

Comitetul de Anchetă al Rusiei a anunţat deschiderea unei investigaţii privind „finanţarea terorismului” în beneficiul Ucrainei, cu implicarea Statelor Unite şi a aliaţilor lor. Rușii menţionează numele unei companii ucrainene care l-a avut ca angajat pe fiul preşedintelui american Joe Biden.

„Ancheta examinează sursele şi mişcările de fonduri în valoare de câteva milioane de dolari americani şi implicarea unor colaboratori ai autorităţilor şi organizaţiilor publice şi comerciale din ţări occidentale”, a adăugat Comitetul rus într-un comunicat, citând numele companiei de gaze ucrainene Burisma, care l-a avut pe Hunter Biden în consiliul său de administraţie.

Anchetatorii ruşi susţin, fără a prezenta elemente din dosar, că Burisma a servit ca „intermediar pentru fonduri folosite în ultimii ani pentru a desfăşura acte de terorism în Rusia şi în străinătate pentru eliminarea unor personalităţi”.

Rusia consideră că Ucraina este implicată, alături de jihadişti, în atentatul din 22 martie asupra sălii de concerte Crocus City Hall, de la periferia Moscovei, care s-a soldat cu 144 de morţi. Kievul şi ţările occidentale au respins această versiune a faptelor, iar gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat atacul.